Înregistrați-vă acum

Logare

Parolă pierdută

Ați pierdut parola? Vă rugăm să introduceți adresa de e-mail. Veți primi un link prin e-mail, care va crea o nouă parolă.

Logare

Înregistrați-vă acum

Dobrogea și Delta Dunării

Dobrogea și Delta Dunării

În mare parte necunoscută chiar şi de către romani, Dobrogea, situată în sud-estul României, între Dunăre şi Marea Neagră, este probabil cea mai insolită şi misterioasă dintre regiunile ţării noastre. Cea mai asaltată de turişti, mai ales vara, însă (paradoxal) şi cea mai puţin explorată.

Fie şi numai deschiderea la Marea Neagră ori mirifica Delta a Dunării ar fi fost suficiente, singure, pentru a-i garanta un success turistic deplin.

Dincolo de aparența aridă a acestor pământuri bătute de vânturi uscate şi fierbinţi veţi afla magicele întinderi nesfârşite ale stepei dobrogene, câmpuri acoperite de maci, lanuri de floarea soarelui, misterioasele gorgane ale sciţilor nomazi şi peisaje de o sălbăticie de început de lume. Vizitați partenerul nostru Cazare Brașov, un website cu oferte de cazare din toate zonele turisticice ale româniei.

Delta Dunării, locul de frunte!

Locul de frunte pe lista atracţiilor naturale îl deţine Delta Dunării, un loc etichetat drept fabulous de toţi cei care i-au explorat labirintul de braţe, canale, mlaştini, lacuri, grinduri de nisip şi nesfârşite culoare de stuf. O vegetaţie luxuriantă şi sălbatică, de început de lume, acoperă aceste întinderi de ape şi pământ.

Paradis al plantelor şi vieţuitoarelor de tot felul, Delta Dunării a fost inclusă de UNESCO în circuitul rezervaţiilor mondiale ale biosferei.

România beneficiază de rarul privilegiu de a avea deschidere la Marea Neagră, pe o lungime destul de mare (aproximativ 240 km). De-a lungul litoralului românesc sudic, care se întinde între Capul Midia şi Vamă Veche, se găsesc atât sălbatice ţărmuri stâncoase, cât şi exotice plaje cu nisip fin.

Stațiuni

Staţiunile Mamaia, Năvodari, Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, Costineşti, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn şi Mangalia, se umplu vară de murmurul miilor de turişti care vin aici ca să se bucure de soare şi apa mării.

Sunt însă turişti care îşi doresc şi altceva decât plajă. Sau, mai curând, ceva în plus, iar Dobrogea chiar ascunde zeci de alternative la oferta clasică “mare, soare şi nisip”. Aproape peste tot veţi călca peste vestigii ale vechilor cetăţi antice şi bizantine (Orgame/Argamum, Troesmis, Capidava, Ibida, Halmyris Heracleea etc).

Vă aflaţi în una dintre zonele cu cea mai mare concentrare de vestigii arheologice din ţară. Cele mai vechi aşezări de pe ţărmul mării sunt coloniile întemeiate în secolele VI-VII de grecii ionieni (Tomis, azi Constanța, Histria, azi Istria) şi grecii dorieni (Callatis, azi Mangalia).

O imensă rezervație arheologică

Dobrogea este însă departe de a fi doar o imensă rezervaţie arheologică în aer liber. Pe lângă faptul că aceste zeci şi zeci de ruine stau mărturie despre valurile de străini care au trecut pe aici, greci, romani, genovezi, turci, tătari etc. – în preajma lor veţi descoperi câteva dintre cele mai pitoreşti aşezări din România.

În Dobrogea trăiesc numeroase comunităţi ale turcilor, tătarilor, lipovenilor, aromânilor, armenilor şi grecilor, care, din pricina izolării lor, au supravieţuit ca nişte insule etnice de un exotism aparte. Va mai trece ceva vreme până ce aceste sate să fie integrate propriu-zis într-un circuit turistic, însă nu ţineţi seama de aceste neajunsuri.

După ce străbateţi Autostrada Soarelui (dacă veniţi dinspre Bucureşti), mereu blocată, vară, de cardurile de maşini grăbite să ajungă la staţiunile de pe litoral, şi după ce traversaţi podul peste Dunăre de la Cernavodă (o adevărată realizare inginerească, opera din 1885-1890 a lui Anghel Saligny), începe aventura în Dobrogea.

Dacă vă abateţi de la drumul principal care duce de la Cernavoda la Constanța şi alegeţi rutele secundare, veţi avea ocazia să descoperiţi colţuri sălbatice, presărate cu ruine antice, pe unde pare să nu fi călcat picior de om de multa-multa vreme şi să mergeţi pe urmele primilor sfinţi şi martiri, întemeietori ai creştinismului pe pământ românesc.

Merită să străbateţi pământuri uscate, sub soarele fierbinte, să treceţi peste lipsa indicatoarelor şi starea proastă a drumurilor ca să cunoaşteţi o parte din aceste locuri exotice, care se pretează deopotrivă turismului arheologic, religios şi etnic.

Relieful Dobrogean

Până şi relieful paticularizeaza Dobrogea de restul regiunilor româneşti. Aici se afla singură ieşire la mare a ţării, cel mai tânăr pământ – Delta Dunării, precum cei mai vechi munţi din România – Munţii Măcin, o rămăşiţă a lanţului hercinic.

De la stâncoasele Chei ale Dobrogei la rezervaţiilor naturale Canaraua Feţii, Canarele Hârșovei, Pădurea Hagieni şi Pădurea Fântâniţa – Murfatlar, de la rezervaţiile fosilifere de la Cernavoda şi Aliman şi reciful neojurasic de la Topalu, la dunele marine de la Agigea şi lacurile Techirghiol, Siutghiol şi Tasăul, regiunea pare a epuiza toate formele de relief.

Bisericile rupestre Peştera Sf. Andrei şi Peştera Cassian sunt cele mai vechi locuri sfinte din zonă.

Istoria Dobrogei, pe scurt

Locuit odinioară de geţi şi sciţi, ţinutul cunoscut în antichitate ca Scythia Minor, a fost colonizat de greci în secolele VI-VII i. Hr, făcând apoi parte din statul lui Burebista, din Imperiul Roman şi Bizantin, apoi din Țara Românească, în timpul lui Mircea cel Bătrân.

Peste aşezările dobrogene încă mai plutesc arome levantine, care amintesc de vremurile când locurile au fost stăpânite de turci (1417-1878). După Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, statul român a reintrat în posesia Dobrogei.

Link Building

Despre Link Building


Urmăriți-mă!

Lăsați-ne un răspuns.

Suma 37+8 ( 45 )